Conferinta GRIC Abu Dhabi - noiembrie 2022 

Conferința organizata de GRIC la Abu Dhabi – unde am avut onoarea sa fac o trecere in revista a sectorului energetic din Romania – a fost un mare succes: numeroase companii de top din Romania au fost prezente si au vorbit despre oportunitățile de investiții in doua industrii cheie: energie si tehnologie.  

GRIC (Gulf Romanian Investment Council) își propune sa faciliteze investițiile din Middle East in Romania. Pentru a pune in perspectiva potențialul: într-o discuție cu Ministrul Economiei din Abu Dhabi, excelenta sa a menționat ca fondurile de investiții ale UAE au in prezent un portofoliu de peste 1,5 trilioane USD.

Prezentarea este postata în secțiunea Studii a site-ului. 

ZF Digital - noiembrie 2022 

A fost o plăcere sa revin la ZF Digital pentru a discuta despre provocările dezvoltării de infrastructură de comunicații, încercând sa răspundem la întrebarea: mai are piața din România suficientă “energie” să susțină construcția a 4 rețele separate de comunicații fixe și mobile?

Prezentarea este postata in secțiunea Studii a site-ului.

ProTV - noiembrie 2022 

Estimările privind numărul romanilor care locuiesc in străinătate – permanent sau sezonal – variază, cele mai conservatoare din ele indicând valori de peste  3 milioane de persoane.

O consecința indirecta a acestei situații este faptul ca Romania are cel mai mare volum de remitente provenite de la conaționalii care locuiesc in străinătate. Ultimele  estimări arata ca romanii din diaspora transfera in tara peste 4 miliarde de euro anual: aceasta valoare reprezintă ~8% din soldul economiilor populației, ~33% din soldul creditelor de consum sau ~5% din soldul investițiilor străine directe, ceea ce face ca romanii din diaspora sa poată fi considerați – agregat –  printre cei mai mari investitori sau finanțatori ai economiei.

Pe de alta parte, având in vedere ca populația angajata din Romania este de ~7,8 milioane, daca – ipotetic – toți romanii din străinătate s-ar întoarce, forță de munca disponibila ar creste cu peste 40%. Evident ca acest lucru nu este posibil, însă este imperativ sa găsim soluții pentru a adresa aceasta problema demografica care se acutizează pe zi ce trece si care devine o piedica pentru dezvoltarea economică a României: din ce in ce mai multe companii din toate domeniile au dificultăți majore in procesul de recrutare si angajare.

ProTV si Prima TV - octombrie 2022 

Masurile de contracarare a efectelor pandemiei au dus la o creștere a masei monetare cu 2.4 trilioane EUR in UE (+18% fata de nivelul dinaintea pandemiei) si 6.1 trilioane US$ in SUA (+39,1% fata de sfârșitul anului 2020). Pana la sfârșitul anului trecut oficialii Băncilor Centrale considerau ca inflația este tranzitorie si va fi absorbita de la sine in economie. In ultima vreme se observa o schimbare de “paradigma”, dar inflația continua sa crească si afectează din ce in ce mai mult puterea de cumpărare. In Romania, salariul mediu stagnează de câteva luni, in timp ce inflația se apropie de 16%. Indicele preturilor industriale, care este mult peste inflația preturilor de consum, ar putea împinge inflația la niveluri mai mari; la fel si eliminarea subvenției la energie pentru majoritatea consumatorilor industriali – si lista factorilor de risc poate continua. Economiile populației deja stagnează – partea buna fiind ca nu au început încă sa scadă. In aceste condiții, bugetul mediu al romanilor, care pentru produsele alimentare continua sa aibă una din cele mai mari ponderi din UE in total consum, este puternic afectat si devine imperativ sa găsim soluții pentru un mai bun control al cheltuielilor. Recent am discutat cu ProTV si PrimaTV potențiale masuri pe care le putem lua pentru a elimina cheltuielile ne-necesare. 

FZ Bankers - iulie 2022

In ultimii 15 ani s-au produs schimbări semnificative in sistemul bancar din Romania. Structural, digitalizarea câștigă teren, produsele bancare continua sa se diversifice, eficientizarea rețelelor si regândirea rolului si structurii unităților bancare continua. Concurenta isi spune cuvântul: ierarhiile s-au schimbat semnificativ in aceasta perioada, unele bănci au pierdut un segment de piață destul de mare, altele cu crescut cu 50%, 100% si chiar de 3-4 ori in unele cazuri. Sectorul bancar a depășit pierderile din perioada crizei financiare si a înregistrat profituri record in ultimii ani si are o poziționare mult mai solida acum fata de criza financiara, dar fără o abordare prudenta in continuare probleme pot sa reapară rapid.

Totuși, lupta se da doar pe o parte din teritoriul care ar putea fi adresat. Pe piața bancara de retail, bancarizarea este încă sub 70%  - un potențial de creștere semnificativ doar prin creșterea bancarizarii, pe lângă potențialul de a creste volumul produselor si serviciilor utilizate de cei deja bancarizati. Pe piața corporate, soldul creditelor acordate de băncile din Romania este puțin peste 30 miliarde EUR; aceasta valoare este aproape dublată de creditările de la instituții financiare nerezidente si cele tip ISD (de la companiile mama) – un alt potențial de creștere pentru băncile din Romania. Soldul creditelor acordate companiilor de către băncile din Romania este ~27% din PIB; intermedierea financiară din Romania rămâne încă la cel mai scăzut nivel din Europa. Rapoartele BNR arata ca intermedierea financiara din Romania (calculata la nivel de creditare) era de 47,2% in decembrie 2021, comparativ cu 89,5 la sută în Bulgaria, 81,5 la sută în Cehia, 78,4 la sută în Ungaria și 71,6 la sută în Polonia: din nou un potențial de creștere semnificativ. Doar tranziția energetica ar putea contribui la o creșterea cu 20% a creditării companiilor: instalarea celor ~12 GW necesari pentru înlocuirea producției de energie din cărbune cu energie regenerabila înseamnă investiții de peste 12 miliarde de euro din care finanțarea bancara ar trebui sa reprezinte ~6 miliarde. Multe din masurile din PNRR (care are un buget de ~30 miliarde de EUR pe următorii ani) au nevoie de cofinanțare bancara semnificativa.

In următorii 15 ani exista se vor schimba in mod cert multe lucruri in sectorul bancar, ceea ce este însă esențial pentru bănci este de a extinde câmpul de lupta, crescând flexibilitatea si agilitatea business-ului. Crearea unei bănci de dezvoltare, care sa preia o parte din riscul de creditare pentru finanțarea unor investiții strategice pentru Romania, ar ajuta foarte mult expansiunea creditării pentru sectoare cheie cum sunt de exemplu energia, eficienta energetica, infrastructura, sănătatea, educația – pe lângă rolul cheie pe care il poate juca pentru coagularea si maximizarea utilizării finanțărilor europene. 

Business Magazin - martie 2022 

Întâi pandemia, acum războiul din Ucraina (in special prin componenta sa mediatica foarte puternica) au creat valuri de panica. Intre frica de a nu rămâne fără bunuri considerate esențiale si dorința de a face mici economii in contextul in care inflația erodează semnificativ puterea de cumpărare, se creează bule speculative care risca sa amplifice si mai mult distorsiunile din piață.

Pe de alta parte, rațiunea ne spune ca pentru unele domenii de business - care includ de exemplu agricultura si producția de ulei - unde Romania este deja un exportator relevant, exista o oportunitate de creștere a exporturilor care trebuie materializata. Exista alte sectoare însă in care importurile României sunt semnificative: si aici exista oportunități de business, stimulând producția locala pentru care de multe ori exista premise foarte favorabile si resurse importante.

Este o perioada foarte volatila, in care cel mai important este sa fim raționali, sa ne focalizam pe oportunitati si pe deciziile cu impact pe termen lung.

Ziarul Financiar - ZF Power Summit, 22 februarie 2022

SIREN - Simpozinul Roman al Energiei, 7 septembrie 2021

Câteva din concluziile noastre in urma discutiilor din cadrul Siren 2021, pe scurt:

• Inovația este un element cheie in energie. La începutul anilor 2000, in topul companiilor după capitalizarea bursiera erau mai multe companii din energie; in zilele noastre, in același top sunt numai companii din tehnologie. Total Shareholder Return in companiile din energie – in special in petrol si gaze - a fost printre cele mai mici; Green Deal va schimba si mai mult paradigma in industrie. Inovarea este esențială atât la nivelului mixului de produse si servicii, cat si intern (pentru digitalizarea extensiva tuturor operațiunilor) si nu in ultimul rând la digitalizarea interfeței cu clienții.
• Exploatarea resurselor naturale este un element cheie pentru Romania. Estimările privind numărul de ani pana când vom consuma toate resursele de gaze deferă, pentru ca depind de mulți factori; este însă clar ca intr-un orizont de timp nu foarte îndepărtat ne vom diminua semnificativ independenta energetica. Gazul rămâne un element cheie pentru in tranziția către energie verde, jucând un rol esențial in balansarea unui mix energetic cu din ce in ce mai multe surse de generare impredictibile. Necesitatea gazelor este foarte importanta atât pentru generarea de curent electric (in câțiva ani, având in vedere angajamentele de decomisionare a cărbunelui, precum si alți factori din piață, riscam sa devenim importatori de electricitate) cat si pentru revigorarea unor industrii care au mare potențial (petrochimia si industria chimica) dar care s-au diminuat dramatic după Revoluție.
• Hidrogenul este un alt element cheie al tranziției energetice; estimările UE pun hidrogenul pe o poziție principala in mixul energetic european (si nu numai). Tehnologiile bazate pe hidrogen sunt multiple si se afla încă la început, de aceea este esențial sa definim cat mai repede rolul hidrogenului in Romania, si o strategie in acest sens este absolut necesara.

6 September 2021, Ziarul Financiar

„Alegerea unei locaţii pentru producţie se face în funcţie de mai mulţi factori, printre care disponibilitatea şi costul forţei de muncă, facilităţile oferite la nivel local, proximitatea de pieţele mari de desfacere, calitatea infrastructurii, proximitatea de centre universitare/ educaţionale etc. Multe din locaţiile din judeţele cu PIB mic nu satisfac aceste cerinţe; în multe cazuri este greu să gaseşti forţă de muncă la modul general – chiar şi dacă se face abstracţie de calificare în ideea că angajaţii pot fi pregătiţi la locul de muncă“, explică Bogdan Belciu, unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi de pe piaţa românească şi co-fondator al companiei de consultanţă Valorem Business Advisors.

„Din păcate este un cerc vicios aici: lipsa unor investiţii în anumite regiuni duce la migrarea forţei de muncă în alte regiuni sau în afara României de foarte multe ori, astfel încât disponibilitatea forţei de muncă scade şi mai mult. De aceea, este nevoie de un set de politici pentru anumite regiuni care să spargă acest cerc vicios; ajutoarele de stat sunt un prim pas, ele însă ar trebui granularizate mai mult şi ar trebui să fie completate de alte măsuri şi politici pentru a revigora activitatea economică din anumite judeţe“, afirmă Belciu.

„Producţia de lactate este com­plexă, pentru că piaţa laptelui este foarte fragmentată: laptele se colec­tează de la foarte mulţi fermieri, de obicei mici; procesul este anevoios, mai ales având în vedere perisabilitatea produsului. Pe de altă parte, costul logistic poate fi destul de mare. Totuşi, odată pus la punct un proces de colec­tare eficient, este mai eficient să produci într-un singur loc, pentru opti­mi­zarea costului total. La pâine, situaţia este diferită: pâinea de bază, ieftină, nu poate fi livrată pe distanţe mari şi de aceea sunt multe unităţi de producţie la nivel local. Pe de altă parte, pâinea ambalată are o durată de viaţă la raft mai mare şi poate fi transportată pe distanţe mai mari, însă trebuie ţinut cont şi de costul tran­sportului“, a explicat Bogdan Belciu.

„Un segment de piaţă de 20-30% nu este uşor de atins şi de susţinut pe termen lung. Situaţia este diferită în funcţie de segmentul specific de piaţă la care ne uităm. În acest context, soluţia pentru a depăşi o cifră de afaceri de 1 miliard de lei este de a diversifica producţia pe mai multe segmente - evoluând către un conglomerat industrial diversificat, de a extinde piaţa de desfacere la nivel european sau global, de a face o integrare pe orizontală“, a conchis Bogdan Belciu. 

19 August 2021, Ziarul Financiar

„În orice business, volume mai mari permit costuri de producţie mai mici. În primul rând pentru că se pot acoperi mai bine cheltuielile fixe, însă există şi numeroase alte sinergii. De aceea, există o tendinţă de consoli­dare în anumite industrii; au fost mai multe cazuri în care unele companii au cumpărat altele mai mici doar pentru brandurile acestora, închizând ulterior unităţile de producţie mai mici şi consolidând producţia într-o singură locaţie“, spune Bogdan Belciu, unul din­tre cei mai cunoscuţi consultanţi de pe piaţa românească şi cofondator al com­paniei de consultanţă Valorem Business Advisors.

„De multe ori, consolidarea producţiei are loc chiar la nivel regional: au fost multinaţionale care au închis producţia de produse alimentare din România şi au mutat-o în alte ţări din centrul şi estul Europei“ mai spune Bogdan Belciu.  El menţionează că alegerea unei locaţii pentru producţie se face în funcţie de mai mulţi factori, printre care disponibilitatea şi costul forţei de muncă, facilităţile oferite la nivel local, proximitatea de pieţele mari de desfacere, calitatea infrastructurii sau proximitatea de centre universitare/ educaţionale.

„Ar fi de preferat să vedem companii care închid producţia din alte ţări din centrul şi estul Europei şi o mută în România, însă din păcate nu au fost prea multe astfel de situaţii. Deşi România rămâne atractivă din punct de vedere al costurilor, salariile care au crescut destul de mult în ultima perioadă fac ca ţări precum Serbia şi Ucraina să fie mai competitive din punctul de vedere al costurilor. În acest context, o fabrică în fiecare judeţ nu este o variantă viabilă prin prisma costurilor de producţie, iar de multe ori, pentru o piaţă ca România nici prezenţa a 2-3 fabrici la nivel naţional nu este justificată“, mai spune Belciu.

23 July 2021, Ziarul Financiar 

„Volumul producţiei în România este unul din considerentele esenţiale. Deşi piaţa românească este una dintre cele mai mari din sud-estul Europei, totuşi este relativ limitată. Astfel, cele mai mari companii din industria ali­mentară nu depăşesc 150 de milioane de euro, chiar dacă multe din aceste com­panii au segmente de piaţă în do­me­niul lor care ajung la 20-30% – uneori chiar la mai mult, ceea ce este mult pentru o companie într-un seg­ment de piaţă. Aceasta cifră de afaceri induce limitări în ceea ce priveşte po­tenţialul de creştere: sunt foarte puţine ca­zurile în care o companie poate atinge sau menţine un segment de piaţă de 40-50% sau mai mult“, explică Bogdan Belciu, unul dintre cei mai cunos­cuţi consultanţi de pe piaţa ro­mâ­nească, cofondator al firmei de con­sultanţă Valorem Business Advisors.

20 May 2021, Ziarul Financiar